Tipuri de mortare. Retete de mortar pentru tencuieli și zidărie

Retete preparare mortar zidarie si tencuiala

Tipuri și retete de mortar

Mortarul se împarte în funcție de compoziție și de utilizare

Mortare pentru tencuieli

Mortar de var – M4T, cu var hidraulic. Este mai puțin rezistent și mai puțin etanș decât mortarul de ciment, este mai flexibil și lasă pereții sa respire.

Mortar în amestec M10T, M25T, M50T sau M100 T, fabricate dintr-un amestec de ciment și de var, având caracteristici intermediare între mortarul din ciment și mortarul din var (rezistența crescând de la M10T la M100T).

Mortarele pentru tencuială M25T, M50T sunt utilizate în mod uzual în construcții, la îmbrăcarea zidurilor din cărămidă, beton sau BCA.

Conform indicatorului de norme de deviz pentru lucrări de construcții C, în CF01 găsim următoarele retete:

Denumire resurse UM M 4 – T M 10 – T M 25 – T M 50 – T M 100 – T
Var hidratat kg 231 154 123 52,3 28
Ciment kg 140 174 279 376
Nisip sortat 0-3 mm mc 1,28 1,23 1,23 1,21 1,125
Apă mc 0,31 0,31 0,31 0,31 0,31
Zidar ore 1 1 1 1 1

Mortare pentru zidărie

Mortar pentru zidărie (M25Z și M50Z sunt mortarele folosite mai des în construcții): acesta asamblează elementele zidăriei (pietre, cărămizi, bolțari din beton etc ). Se folosește în general mortar în amestec, ciment și var.

La mortarele pentru zidărie găsim în CD01 următoarele retete:

Denumirea resurselor UM M 10 – Z M 25 – Z M 50 – Z M 100 – Z (var+ciment) M 100 – Z ciment
Var hidratat kg 61,5 61,5 55,2 37
Ciment kg 114 159 222 279 328
Nisip sortat 0-7 mm mc 1,26 1,26 1,21 1,21 1,21
Apă mc 0,31 0,31 0,31 0,31 0,31
Zidar ore 1 1 1 1 1,8

Nisip uscat sau umed

Cantitățile sunt date pentru nisip uscat, dar, în general, nisipul este livrat mai mult sau mai puțin umed și volumul său este mai mare decât cel al nisipului uscat. Nisipul umed este mai voluminos cu 15 – 20 % decât nisipul uscat.

Cantitățile de apă

Cantitatea de apă depinde de destinația mortarului și de cât de umed este nisipul. De exemplu, un mortar pentru tencuiala de protecție trebuie să fie mult mai lichid decât un mortar pentru fixarea pietrelor de construcție.

Un mortar prea uscat nu este omogen și e greu de folosit (nu lipește). Un mortar prea umed se usucă greu și este greu de aplicat în strat gros (curge).

Amestecarea pe uscat

Pentru ca un mortar să fie omogen, trebuie să procedați la amestecarea pe uscat a nisipului cu liantul (mortar, var sau mortar și var ). Amestecul este bun atunci când are o culoare uniforma și când nu se vede nisipul.

Componentele

Cimentul se vinde la saci de 40 Kg. Trebuie să vă informați înainte de a cumpăra despre tipul de ciment necesar, în funcție de lucrările pe care le aveți de efectuat. În general, însă cimentul pe care îl găsim în magazine, ciment de Bicaz (Carpatcement) sau Structo de la Holcim, este recomandat și pentru mortare.

Var – se folosește var hidratat, care se găsește în comerț la saci de 20 de kg (Carmeuse, Celco sau Simcor). Mortarul pe bază de var aduce o serie de avantaje: asigură zidului o porozitate ridicată, astfel încât pereţii respiră, oferă o aderenţă bună, este uşor de lucrat și aplicat, rezistent la umezeală, este un material durabil cu proprietăţi de autoreparare în cazul unor mici fisuri apărute de-a lungul timpului.

Nisipul trebuie să fie curat, fără resturi vegetale și fără pământ. În funcție de regiuni, puteți avea la dispoziție nisip de râu sau nisip de carieră. Nu trebuie folosit nisip de mare, pentru că acesta conține sare, iar sarea atacă mortarul.

Nisipul are diferite dimensiuni: foarte fin (de la 0,1 la 0,3 mm), fin (de la 0,2 la 0,6 mm), mediu (de la 0,7 la 1,25 mm), mare (de la 1 mm și peste).

Apa trebuie să fie cât mai curata. În general, cel mai simplu este să se utilizeze apa din rețeaua orașului sau apa de fântână recunoscută ca fiind potabilă.

În unele cazuri, în loc de ciment, se poate folosi ipsos (mortar de ipsos).

Pentru prepararea la betonieră a mortarului, în cazul unei betoniere de 200 litri, împărțiți cantitățile de mai sus la 5 și veți avea dozajul necesar. Dacă aveți o betonieră mai mică, de 150 de litri, împărțiți cantitățile la 6,7.

Ce este mortarul? Cum se prepara mortarul pentru zidarie si tencuieli?

Cum se prepara mortarul

Ce este mortarul?

Mortarul stă la baza tuturor lucrărilor de zidărie, fie că sunt de construcție, tencuire sau reparații. Mortarul este un amestec de nisip, apă și liant (ciment și/sau var), care după ce se usucă se întărește. Când aveți nevoie de cantități mari de mortar, se prepară în betonieră ca și betonul, în schimb, pentru cantități mici, se prepară cu lopata.

Cum se prepară mortarul?

Pregătiți o zonă de preparare curată, în special fără resturi vegetale. Puneți în locul de preparare cantitatea de nisip calculată, după care vărsați peste el cimentul (și/sau varul) necesar.

Începeți apoi să amestecați nisipul și cimentul cu ajutorul unei lopeți. Pentru a obține un amestec bun, mutați grămada de nisip de două sau trei ori. Amestecul trebuie sa aibă o culoare omogenă.

Faceți o mică adâncitură în acest amestec, ca un crater, și vărsați două treimi din apa prevazută. Lăsați sa cadă, puțin câte puțin, marginile craterului în apa pentru a se umezi amestecul. Amestecați totul cu lopata pentru a repartiza apa. Pentru a omogeniza amestecul, mutați-l de două sau trei ori, așa cum ați procedat când era uscat.

Adaugați treptat restul de apă și amestecați din nou. Când mortarul este destul de umed, dacă treceți cu dosul lopeții pe deasupra, aceasta se netezește și apa se ridică la suprafață.

Consistenta mortarului se verifică cu ajutorul mistriei, în funcție de modul în care se formează, dacă ține sau se scurge.

Pentru cantități mici, preparați mortarul cu mistria, într-un container de mortar (eventual o găleată mai mare).

Pe durata preparării, mortarul pare întotdeauna mai uscat decât este în realitate. Efectuați două teste: pe de-o parte, neteziți vârful grămezii cu o lopata, apa se ridică la suprafață; pe de altă parte, luați niște mortar cu mistria și vedeți dacă mortarul rămâne pe mistrie sau curge și se poate modela.

Acum puteți folosi mortarul preparat pentru a zidi sau pentru a tencui.

Cum se repară fisurile din zidărie cu plombe din beton

Reparatii crapaturi in pereti cu plombe din beton

Remedierea fisurilor din zidărie cu plombe din beton

Această metodă se folosește la pereții din zidărie care prezintă o fisură izolată cu deschidere mai mare de 5 mm, cu sau fără dislocări sau expulzări ale cărămizilor.

Operații care trebuie făcute:

  1. Se îndepărtează tencuiala de pe ambele feţe ale peretelui, pe toată lungimea crăpăturii şi pe o lăţime de minimum 500 mm de ambele părţi ale ei.
  2. Se îndepărtează cărămizile degradate din dreptul fisurii pe înălţimea primelor 3 – 4 asize de la partea inferioară a zidăriei, feţele laterale lăsându-se sub formă de ștrepi.
  3. Se îndepărtează mortarul de pe suprafaţa zidăriei adiacentă golului creat şi apoi acesta se curăţă cu peria de sârmă.
  4. Se execută cofrajul pe ambele feţe, pe una din ele realizându-se cu buzunar. Cofrajul va depăşi marginea golului cu cea. 100 mm pe toate direcţiile.
  5. Se udă zidăria adiacentă golului creat, iar după zvântarea suprafeţei acesteia se toarnă un beton de clasă minimă Bc 7,5 dar de preferat Bc 10. Acesta se toarnă în exces şi se compactează prin îndesare cu vergeaua metalică cu diametrul de 10 … 12 mm sau cu şipca din lemn (este interzisă baterea cofrajelor cu ciocanul din lemn sau folosirea vibrării).
  6. După minimum 12 ore de la turnarea betonului se reiau operaţiile de la punctul 2 pentru realizarea unei plombe noi, amplasată cu 5 – 6 asize mai sus faţă de cea precedentă.
  7. După cea. 24 ore de la turnarea betonului, se face decofrarea şi se ciopleşte porţiunea de beton în exces.
  8. După minimum 24 ore de la realizarea ultimei plombe (cea superioară) se trece la îndepărtarea cărămizilor degradate din dreptul fisurii pe înălţimea celor 5-6 asize dintre primele două plombe inferioare, feţele laterale lăsându-se sub formă de ștrepi.
  9. Se îndepărtează mortarul de pe suprafaţa zidăriei adiacentă golului creat şi apoi acesta se curăţă cu peria de sârmă şi se spală cu apă.
  10. Golul creat se zideşte din nou, avându-se grijă să se folosească strict acelaşi tip de cărămidă (cu aceleaşi dimensiuni şi marcă) şi să se realizeze o foarte bună legătură cu betonul din plombe şi cu zidăria adiacentă (lăsată sub formă de ștrepi) prin matarea mortarului în rosturile respective. Mortarul folosit este de marcă M 50 Z.
  11. Se trece apoi la refacerea zidăriei dintre următoarele plombe ş.a.m.d.
  12. După terminarea tuturor lucrărilor de consolidare se refac tencuielile pe suprafeţele decopertate cu mortar M 50 T.
  13. Numărul de asize cuprinse într-o plombă şi respectiv dintre două plombe consecutive se stabileşte în funcţie de numărul total de asize pe nivel şi respectându-se condiţia ca la ambele capete ale fisurii (respectiv ale peretelui) să se prevadă câte o plombă din beton.
  14. În condiţiile în care prin proiectul de consolidare se prevede armarea plombelor, armăturile se vor poziţiona înainte de realizarea cofrajului, iar betonul utilizat va fi de clasă minimă Bc 10.

Repararea fisurilor mici apărute în pereții din zidarie, cu agrafe din oțel beton

Repararea fisurilor mici apărute în pereții din zidarie, cu agrafe din oțel beton

Remedierea fisurilor cu agrafe din oțel beton

Această metodă se folosește, în general, pentru pereții din zidărie care prezintă o fisură izolată, cu deschidere mică, fără dislocări.

Pașii care trebuie urmați:

  1. Se îndepărtează tencuiala de pe ambele fețe ale peretelui, pe toată lungimea fisurii și pe o lățime de cca. 500-600 mm de ambele părți ale ei.
  2. Se însemnează pe zid cu creta sau cu creionul poziția găurilor. Acestea se vor amplasa de o parte și de alta a fisurii, la o distanță de 400 – 500 mm, astfel încât axa care trece prin axul lor să fie perpendiculară pe traseul fisurii. În lungul fisurii, găurile se vor amplasa la o distanță de 600 – 800 mm, având ca poziție obligatorie cele 2 capete ale fisurii.
  3. Cu bormașina rotopercutantă se dau găurile în zidărie, acestea având diametrul de 25 – 30 mm și adâncimea de minimum 100 mm
  4. Cu ajutorul unui șpiț și al unui ciocan se deschid rosturile dintre cărămizi, prin îndepărtarea mortarului dintre ele pe o adâncime de 10 – 15 mm
  5. Suprafețele decopertate se curăță prin periere cu peria de sârmă și apoi se spală cu jet de apă. Găurile se spală cu jet de apă.
  6. Se confecționează agrafele din otel beton, cu diametrul minim de 6 mm.
  7. Zidăria se menține umedă minim 2 ore înainte de montarea agrafelor.
  8. Se montează agrafele în găuri și acestea se matează cu mortar M50T bine îndesat cu ajutorul unei vergele metalice. Introducerea mortarului în găuri se face numai după ce suprafața găurilor este zvântată.
  9. Se reface tencuiala pe suprafețele decopertate, folosind mortar M50T.

Cum vor arăta viitorii zidari? Roboți care lucrează ca niște termite

Robotii termite ce lucreaza ca niste zidari

Un grup de cercetători de la Universitatea Harvard a realizat o echipă de roboți care pot construi diverse structuri, asemănător comportamentului termitelor.

Creați pe baza modului în care insectele construiesc mușuroaie uriașe și complexe, micii zidari urmăresc un set de reguli programate, nu lucrează după un plan și nu comunică unii cu alții.

Fiecare robot are roți triunghiulare, ce prezintă mici cârlige, iar în față au un braț cu care ridică și mișcă materialele. Ei au senzori de proximitate, pentru a ști când se află în apropierea altor roboți sau cărămizi, în mediul mereu în schimbare dintr-un șantier.

Există un interes crescut în domeniul roboților inspirați după natură (așa numiți bio-roboți), și cred că posibilitatea să ne inspirăm din coloniile de termite, care oferă un foarte bun exemplu de forță de muncă uriașă, compusă din elemente individuale simple și dispensabile, dar care împreună formează un sistem viguros, este foarte interesantă„, spune unul din co-autorii studiului, Kirstin Peterson.

Termitele construiesc structuri complexe, fără a avea o idee asupra rezultatului final, prin ridicarea unor particule de pământ și transportarea lor la locația respectivă, în funcție de un set de reguli. Dacă acea locație este umplută, ele merg mai departe.

În mod asemănător, roboții zidari nu au un program care să le spună ce anume construiesc, ci doar un set de reguli de trafic, care le spune în ce direcție să se miște. Dacă un robot se strică, ceilalți continuă construcția în jurul lui. De asemenea, nu se pot bloca în structura ce se construiește.

Cercetătorii de la Harvard și-au făcut publice rezultatele studiilor lor punând roboții să construiască un mic castel. Cu toate că procesul este lent, ei spun că roboții care se ghidează singuri sunt ideali pentru construcțiile în locuri periculoase și ostile, cum ar fi zone afectate de cutremure, teatre de război, mediul subacvatic sau chiar planete nelocuite.

Sursa: http://news.harvard.edu

Tipuri de structura de rezistenta pentru proiecte de case

Tipuri structura case si vile

Case și vile având o structura bazată pe zidarie portanta

Este probabil cea mai eficienta structura de rezistenta pentru proiectele de case si vile.

Totuși, proiectele moderne de case și vile au spații mari pentru zonele de zi: camere de zi, living, bucătarii deschise, amplasate în general la parter. În plus, dorința unor ferestre mari, orientarea lor preponderent spre direcțiile în care se află gradina sau perspectivele plăcuțe, calcanele caselor învecinate, arareori permit structuri de rezistență bine conformate din zidarie portanta.

Schita perete zidarie portantaModul în care planurile de case moderne permit dispunerea pereților duce în general la o omogenitate neuniforma pe cele doua direcții și la apariția fenomenelor de rotație, despre care am discutat mai sus.

Materialul folosit la închideri, compartimentări (pereți) este cărămida.

Avantajul acestui tip de structură constă în faptul că majoritatea elementelor de compartimentare au atât rol funcțional, cât și structural, micșorând astfel costurile de construcție.

Case și vile cu structura în cadre din beton armat

Cladire cu structura in cadre din beton armatSe pretează mai mult în cadrul unor clădiri de o anvergură mai mare.

Atunci când avem de-a face cu proiecte de case și vile mai mici, structurile în cadre au dezavantajul unor stâlpi relativ mari, care adesea pun probleme în mobilarea clădirii. În plus, sunt și printre cele mai scumpe structuri, având consumuri destul de mari de beton și de otel.

Închiderile și pereții se pot face cel mai adesea din BCA (beton celular autoclavizat) sau cărămidă.

Case pe structura din lemn

Casa cu structura din lemnAdesea structurile din lemn sunt asociate cu ideea de case ieftine. Adevărul nu este însă tocmai acesta.

Dezavantajele majore constau în comportamentul în timp al materialului lemnos, la riscurile de incendiu și de dăunători la care acestea sunt expuse, precum și la durata relativ mică de viață pentru aceste tipuri de case.
Modul de a hotărâ în ce măsură o astfel de structură este eficientă pentru un anumit plan de arhitectură este asemănător cu al caselor pe structura din zidărie portantă. Totuși greutatea proprie mult mai mică înseamnă forțe seismice mai mici. Adesea casele din lemn sunt dimensionate de efectele forțelor din vânt, acesta fiind adesea dușmanul lor.

Avantajele aduse de acest tip de structura sunt compensate prin costurile mai mari necesare finisării acestora, izolații etc. Astuparea golurilor dintre montanții din lemn ai unor astfel de pereți cu vata minerala costă aproape la fel de mult ca aceeași suprafață realizată din zidărie de cărămidă.

În general ofertele „de neegalat” ale comerciantilor care oferă case pe structura din lemn uită sa treacă în prețurile „la rosu” izolațiile din vată minerală, anumite bariere de vapori șamd.

Case și vile pe structura metalica

Case pe structura metalicaÎn ciuda prețului mai mare, structurile metalice rezolvă dezavantajele celor în cadre sau cu structuri din lemn. Acestea sunt eficiente însă pentru clădirile înalte, în general cele de birouri (datorită termenelor mai scurte de execuție decât ale betonului armat) sau pentru clădirile industriale care cer deschideri foarte mari (hale de producție, depozitare).

Alte soluții de proiectare sunt structurile mixte, în care zidăriile portante se îmbină cu structurile în cadre, sau cu cele din lemn sau metal.