Podul roman de la Alcantara, unul din cele mai frumoase poduri de piatră din lume

Podul roman de piatra de la Alcantara, Spania

Așezarea geografică a Podului de la Alcantara

Podul este situat în defileul unor munţi stâncoși, fiind străbătut de râul Tajo (Tagus) în dreptul oraşului Alcantara din provincia spaniolă Extremadura.

Structură, stil și arhitectură

Executat pe 6 bolți din zidărie de piatră cu deschideri de max. 28,8 m, podul domină apele râului Tajo de la o înălţime de 45 de metri, fiind cel mai înalt pod din vremea romanilor.

Interesant este că bolţile sunt construite fără mortar, numai unele blocuri de piatră ce formează bolta fiind prinse cu scoabe. În consecinţă bolţile rezistă prin greutatea proprie şi frecarea dintre blocurile de piatră tăiate înclinat.

Ridicarea pietrelor, la înălţimi ce ajungeau până la 90 m, se făcea cu ajutorul unor scripeţi montaţi pe eşafodaje de lemn. Podul este ornamentat cu un arc de triumf înalt de 13 m, ridicat deasupra bolţii centrale.

Inițial, podul avea 190 m lungime, astăzi având „doar” 181,7 m. Lățimea este de 8,6 m.

Arcada Podul roman de piatra de la Alcantara, SpaniaInițiatori și constructori

Podul a fost construit sub îndrumarea arhitectului roman Caius Iulius Lacer, din porunca împăratului Traian (98—117 e.n.). Pe o inscripţie, care nu s-a păstrat, fixată la mijlocul podului şi dedicată lui Traian, era trecut şi numele celui care a construit podul „prin arta sa divină”.

Istoric

Născut în Peninsula Iberică, împăratul Traian a avut o deosebită atracţie pentru această provincie romană unde, din ordinul său, au fost executate numeroase lucrări de artă inginerească şi, în special, poduri. Denumirea de Alcantara a rămas de pe vremea stăpânirii maurilor în Spania şi înseamnă pod în limba arabă.

Podul de la Alcantara (Puente Trajan at Alcantara), existent și astăzi, a fost terminat în anul 106 e.n., fiind unul dintre cele mai importante poduri realizate de romani, după cel de la Drobeta-Turnu Severin.

El a fost deteriorat mai mult de războaie decât de vremuri.  Maurii au distrus cel mai mic arc de pe partea stângă, în 1214. Acesta a fost reconstruit secole mai târziu, în 1543, din piatră de la carierele inițiale. Al doilea arc de pe partea dreaptă a fost distrus de spanioli pentru a-i opri pe portughezi, și a fost reparat în 1762 de Charle al III-lea, doar pentru a fi stricat din nou în 1809 pentru a-i opri pe francezi. În 1819 au fost făcute reparații temporare, care au fost încoluite în 1860 cu zidărie legată cu ajutorul mortarului.

A fost declarat monument național în 1921

Case cu mansarda sau case cu etaj? Avantaje si dezavantaje

Casa cu mansarda - avantaje si dezavantaje

Care sunt tipurile de case in functie de solutia constructiva a acoperisului? Care sunt avantajele si dezavantajele caselor cu mansarda?

MANSARDA, este o incapere sau ansamblu de incaperi locuibile, asezate imediat sub acoperis, avand tavanul si peretii oblici si neregulati.
Tipuri de acoperisuri - etaj, mansarda, terasaIn cazul mansardelor, acoperisul poate sa porneasca de la nivelul planseului (fig 1), sau pote fi rezemat pe peretii ridicati pana la un anumit nivel (fig 2).
Atunci cand se opteaza pentru amenajarea unei  mansarde, se impune o inaltime suficienta a structucturii acoperisului rezultata din proiectarea unui acoperis cu un unghi mai mare, acoperis rezemat pe peretii de rezistenta ai cladirii, si/sau eventual pe popi care vor fi amplasati in peretii de compartimentare.

Solutia cu acoperisul rezemat pe peretii ridicati pana la un anumit nivel (fig 2) de la cota planseului, are un dezavantaj:  peretii pe care se prijina structura acoperisului vor trebui sa fie capabili sa preia forte orizontale din acoperis, nemaifiind “legati” la partea superioara de catre planseu. Din punct de vedere al rezistentei, acoperisul rezemat la nivelul planseului (fig 1), este mai simplu de conceput si executat, dar prezinta dezavantajul ceerii unor zone “moarte” greu accesibile (ce nu pot fi mobilate) la intersectia dintre acoperis si planseu.
Chiar si in cazul al doilea, poate exista dezavantajul unor zone in care nu se poate circula, ci doar sa se monteze mobilerul.

ETAJ – acea parte a unei cladiri situate deasupra parterului, avand peretii dispusi intr-un plan perpendicular pe planul planseului de deasupra. Inaltimea etajului de proiectare dintre pardoseala si tavan pentru locuinte este minim 2,60 m. Acoperisul de peste etaj poate fi de tip terasa (fig 3)  sau  sarpanta (fig 4), formandu-se astfel sub acoperisul de tip sarpanta un spatiu denumit: pod. In cazul constructiilor cu pereti de caramida (zidarie portanta) si stalpisori de beton, planseele (inclusiv cel peste utlimul etaj) se recomanda  a fi turnate din beton armat pe a crea efectul de ”saiba rigida”. Peretii de rezistenta  sunt situati unul deasupra celuilalt la toate nivelurile cladirii, iar acest lucru constrange la o compartimentare aproximativ asemanatoare la toate nivelurile casei. Un dezavantaj important al constructiilor cu etaj comparativ cu cele prevazute cu mansarda, este acela ca etajele necesita consum mai ridicat de materiale si manopera.

In functie de necesitatile fiecaruia cat si de aspectele pe care le presupune fiecare varianta, se poate adopta solutia cea mai potrivita din punct de vedere economic si tehnic. Este foarte important sa se consulte un arhitect sau un inginer proiectant, pentru a intelege toate aspectele pe care le presupune fiecare solutie in parte.

Un nou pod peste Dunare, intre Calafat si Vidin se deschide in 3 luni

Bulgarii vor deschide podul Calafat-Vidin peste 3 luni

Podul Calafat-Vidin va fi inaugurat oficial pe 9 mai, de Ziua Europei, a anuntat premierul bulgar, Boiko Borisov, precizand ca la ceremonie vor fi prezenti presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, si comisarul UE pentru Politici regionale, Johannes Hahn.

Boiko Borisov a inspectat miercuri podul Vidin – Calafat impreuna cu ministrul bulgar al Transporturilor, Ivailo Moskovski, relateaza site-ul Novinite.com.

Lucrarile urmeaza sa fie finalizate in aprilie, iar podul va putea fi dat in folosinta in mai. Intrastructura rutiera care face legatura cu podul a fost deja construita, atat in Romania, cat si in Bulgaria.

Conform estimarilor, peste 100.000 de vehicule ar urma sa traverseze anual acest pod.

Contractul pentru construirea podului a fost adjudecat de firma spaniola FCC, in 2007. Investitia se ridica la circa 250 de milioane de euro, aproape dublu fata de estimarile initiale, si este un proiect dezvoltat de Bulgaria, cofinantat de Uniunea Europeana.

Romania a trebuit sa construiasca infrastructura rutiera si feroviara care sa fie racordata la pod, precum si un punct de taxare. Termenul de finalizare a fost prelungit de mai multe ori, ultima data de predare ratata fiind noiembrie 2012.

Podul are o lungime de 2 kilometri, cale ferata cu linie dubla si sosea cu doua benzi pe sens si face parte din ramura sudica a Coridorului IV Paneuropean de transport.