Termoizolatii din pluta

Pluta ca material izolator termic

Pluta este un material în întregime natural, fiind obținut din stejarul de pluta (Quercus Suberus). Tehnologia de producție nu afectează produsul în sine, însă permite obținerea unui material cu proprietăți termoizolante și acustice foarte bune, antibacterian (nu permite dezvoltarea ciupercilor, mucegaiului) și antialargenic, rezistent la foc și antistatic. Exista două tipuri de pluta care se pot folosi în industria construcțiilor ca material termoizolant.

Pluta granulata (aglomerata)

Este un produs foarte stabil la întindere și compresiune, nu absoarbe apa și nu putrezește, este impermeabilă la vapori și este greu inflamabilă. Se poate livra în role sau în placi, în funcție de locul unde vor fi folosite.

Pluta expandata (neagra)

Este un produs obținut din reciclarea deșeurilor de pluta și care are aceleași calități ca și pluta granulata. Este folosită ca izolație termică sau acustică pentru pardoseli, fațade, acoperișuri. Pluta se poate folosi pentru toate tipurile de construcții rezidențiale, comerciale sau industriale, respectându-se însă indicațiile producătorilor.

Termoizolarea pardoselilor – se poate folosi în unul sau două straturi, în funcție de cerințe, sub șapa flotantă sau direct sub stratul de finisaj al pardoselii (pardoseli laminate, linoleum, covoare pvc, mochetă, dușumele etc). În funcție de utilizarea pardoselilor, în special pentru pardoseli industriale, se poate folosi pluta pentru a diminua vibrațiile care pot ajunge să fie transmise către structură.

Termoizolarea pereților – se poate folosi atât pentru pereți din zidărie, cât și pentru pereți din structuri ușoare, atât pentru izolare la interior, cat și la exterior. În funcție de fiecare rezolvare în parte se pot folosi role sau placi, urmărindu-se ca dispunerea lor să se facă pe două direcții sau intercalat, pentru a se evita efectul de punte termică. În anumite cazuri poate fi necesară montarea unei folii barieră împotriva vaporilor ca măsură suplimentară pentru a evita acumularea de vapori în structura pereților.

Termoizolarea învelitorilor – se folosește ca și celelalte termoizolatii, în doua straturi, pentru a evita apariția punților termice. Se recomandă și pozarea unei folii barieră împotriva vaporilor.

Cum se repară fisurile din zidărie cu plombe din beton

Reparatii crapaturi in pereti cu plombe din beton

Remedierea fisurilor din zidărie cu plombe din beton

Această metodă se folosește la pereții din zidărie care prezintă o fisură izolată cu deschidere mai mare de 5 mm, cu sau fără dislocări sau expulzări ale cărămizilor.

Operații care trebuie făcute:

  1. Se îndepărtează tencuiala de pe ambele feţe ale peretelui, pe toată lungimea crăpăturii şi pe o lăţime de minimum 500 mm de ambele părţi ale ei.
  2. Se îndepărtează cărămizile degradate din dreptul fisurii pe înălţimea primelor 3 – 4 asize de la partea inferioară a zidăriei, feţele laterale lăsându-se sub formă de ștrepi.
  3. Se îndepărtează mortarul de pe suprafaţa zidăriei adiacentă golului creat şi apoi acesta se curăţă cu peria de sârmă.
  4. Se execută cofrajul pe ambele feţe, pe una din ele realizându-se cu buzunar. Cofrajul va depăşi marginea golului cu cea. 100 mm pe toate direcţiile.
  5. Se udă zidăria adiacentă golului creat, iar după zvântarea suprafeţei acesteia se toarnă un beton de clasă minimă Bc 7,5 dar de preferat Bc 10. Acesta se toarnă în exces şi se compactează prin îndesare cu vergeaua metalică cu diametrul de 10 … 12 mm sau cu şipca din lemn (este interzisă baterea cofrajelor cu ciocanul din lemn sau folosirea vibrării).
  6. După minimum 12 ore de la turnarea betonului se reiau operaţiile de la punctul 2 pentru realizarea unei plombe noi, amplasată cu 5 – 6 asize mai sus faţă de cea precedentă.
  7. După cea. 24 ore de la turnarea betonului, se face decofrarea şi se ciopleşte porţiunea de beton în exces.
  8. După minimum 24 ore de la realizarea ultimei plombe (cea superioară) se trece la îndepărtarea cărămizilor degradate din dreptul fisurii pe înălţimea celor 5-6 asize dintre primele două plombe inferioare, feţele laterale lăsându-se sub formă de ștrepi.
  9. Se îndepărtează mortarul de pe suprafaţa zidăriei adiacentă golului creat şi apoi acesta se curăţă cu peria de sârmă şi se spală cu apă.
  10. Golul creat se zideşte din nou, avându-se grijă să se folosească strict acelaşi tip de cărămidă (cu aceleaşi dimensiuni şi marcă) şi să se realizeze o foarte bună legătură cu betonul din plombe şi cu zidăria adiacentă (lăsată sub formă de ștrepi) prin matarea mortarului în rosturile respective. Mortarul folosit este de marcă M 50 Z.
  11. Se trece apoi la refacerea zidăriei dintre următoarele plombe ş.a.m.d.
  12. După terminarea tuturor lucrărilor de consolidare se refac tencuielile pe suprafeţele decopertate cu mortar M 50 T.
  13. Numărul de asize cuprinse într-o plombă şi respectiv dintre două plombe consecutive se stabileşte în funcţie de numărul total de asize pe nivel şi respectându-se condiţia ca la ambele capete ale fisurii (respectiv ale peretelui) să se prevadă câte o plombă din beton.
  14. În condiţiile în care prin proiectul de consolidare se prevede armarea plombelor, armăturile se vor poziţiona înainte de realizarea cofrajului, iar betonul utilizat va fi de clasă minimă Bc 10.

Renovările ilegale din apartamente pun în pericol stabilitatea si structura blocurilor

Tot mai mulţi orăşeni ce locuiesc la bloc vor un apartament spaţios, modern, dar puţini au şi disponibilitatea financiară pentru acest lucru. În schimb, mai puţin costisitor e să-şi transforme locuinţa veche într-una aproape nouă. Aşa că ori mai aruncă din mobila veche ori demolează pereţii ce le stau în cale.

Modificare structura apartament - arcadaApare însă o problemă majoră la demolarea pereţilor, pentru că cele mai multe acţiuni de acest fel sunt făcute fără consultarea unui specialist şi obţinerea unui aviz de construire. Lucrările în apartamentele unor locatari inconştienţi pot pune în pericol structura de rezistenţă a blocurilor respective.

Din păcate însă, astfel de renovări se fac tot mai frecvent. Cele mai multe intervenţii în structura apartamentelor vizează demolările de pereţi pentru mai mult spaţiu, toate acestea însă executate fără vreo expertiză de specialitate. Cu toate că fiecare proprietar de apartament trebuie să înştiinţeze Asociaţia de Proprietari asupra intenţiei de a renova/modifica în interiorul locuinţei, puţini sunt cei care fac asta. Fie că este mansardare sau modificare a interiorului, dar care afectează structura de rezistenţă, trebuie obligatoriu autorizaţie de construire. Însă primăria nu dă astfel de autorizaţii dacă se constată că lucrările de intervenţie vor afecta câtuşi de puţin structura blocului. Cu toate astea, dacă vecinii nu îi pârăsc pe cei ce-şi remodelează locuinţele, au libertate să facă ce vor în propriile case.

Modificare structura apartament„Am demolat cămara pentru a-mi mări spaţiul din bucătărie. Şi-aşa nu mai aveam nevoie de acel compartiment. În plus am demolat şi peretele despărţitor de pe hol, nu era perete de rezistenţă iar grinda am păstrat-o, nu m-am atins de ea. Nici nu am cerut nimănui voie, e la mine în casă, fac ce vreau, atât timp cât nu afectez structura de rezistenţă a blocului”, declara un proprietar de apartament.

Ca el sunt mulţi alţi proprietari care nu ţin cont de reglementările în domeniul construcţiilor, căci majoritatea celor care îşi renovează apartamentele şi decid să renunţe la unii pereţi despărţitori pentru a-şi mări spaţiul locuibil nu solicită la primărie nicio autorizaţie de construcţie. Rare sunt cazurile în care proprietarii respectă legea atunci când decid să-şi aducă îmbunătăţiri la case.

Cei care vor să facă modificări în apartament, de natură să modifice structura de rezistenţă, să spargă sau să construiască pereţi, sau să-şi extindă locuinţa în spaţiile comune (mansardă, uscatorie), au nevoie de o autorizaţie de construcţie de la primărie.

În caz contrar, vor fi obligaţi să refacă structura iniţială a blocului ori riscă amenzi usturătoare, cuprinse între 1.000 şi 100.000 de lei. Certificatul de urbanism e primul act care trebuie solicitat primăriei. În acest document sunt trecute toate informaţiile despre spaţiul respectiv, dar şi o serie de avize şi aprobări. Dacă lucrarea vizează şi proprietatea comună a scării, de exemplu pereţii comuni cu holul sau cu casa scării, este nevoie şi de aprobare de la conducerea asociaţiei de proprietari.

În baza certificatului de urbanism proprietarului locuinţei ce urmează să fie renovată i se va elibera şi autorizaţia de construire, în cel mult 30 de zile de la data depunerii şi înregistrării cererii.

Singurele lucrări ce se pot realiza fără autorizaţie sunt următoarele:

  • reparaţii la împrejmuiri, acoperişuri sau terase, atunci când nu se schimbă forma şi materialele din care sunt executate;
  • zugrăveli interioare;
  • zugrăveli exterioare, dacă nu se modifică faţada;
  • reparaţii la instalaţiile interioare, la branşamentele şi racordurile exterioare, de orice fel;
  • montarea sistemelor locale de încălzire, precum şi montarea aparatelor individuale de climatizare şi/sau de contorizare a consumului de utilităţi.

Pereti cortina. Avantajele utilizării lor în arhitectura clădirilor moderne

Cladire cu pereti cortina

Ce se înțelege prin pereti cortina?

Pereti cortina – denumirea uzuală pentru fațadele din sticlă și aluminiu auto-portante, sunt o „haină” elegantă și accesibilă pentru orice construcție. Pe lângă aspectul estetic modern și excelentele proprietăți fonoizolante și termoizolante, structurile de tip ‘pereți cortină’ facilitează iluminatul natural și oferă o largă panorama a priveliștilor din exteriorul clădirii.

Structurile de tip ‘pereți cortină’ asigură o rezistență sporită ansamblului și mari suprafețe vitrate.
Timpul de execuție a amplasării pentru pereti cortina este mic, iar întreținerea acestora este relativ ieftină și ușoară. Structura se poate aplica pe planuri verticale, înclinate (cu panta pozitiva sau negativa), dar și pe acoperișuri (luminatoare și cupole). Pereții cortină sunt disponibili în toată gama de culori RAL. Pot fi combinați cu placări de material compozit – de tip BOND (alucobond, reynobond, etalbod, jbond, exalcobond) – ce conferă un aspect modern, suprafețe perfect plane și ușor de întreținut.

Schita pereti cortina

Exista mai multe tipuri de pereti cortina, dintre care cele mai cunoscute sunt cel clasic cu profile care acoperă vizibil sticla atât pe verticală cât și pe orizontală, cel semi-structural la care se observă doar un contur de aluminiu care rigidizează prinderea, și cel structural în care de la exterior se vede numai sticla, aplicata pe profilele de aluminiu prin sigilare cu un produs siliconic special. În cazul de perete cortina structural, sau semi-structural vizibile sunt numai sticla și garniturile EPDM înguste dintre ochiurile de sticla, dând impresia unui perete în întregime din sticla, cu un impact estetic deosebit. Evident, acest tip de perete cortina este și cel mai costisitor.

Fațadele din sticla și aluminiu, autoportante cu proprietăți termoizolatoare și fonoizolatoare poarta numele uzual de “pereti cortina”, adaptarea in limba romana a denumirii “courtain wall” din engleza. Structura se poate aplica pentru planuri verticale, pentru cele înclinate cu panta negativă sau pozitivă, dar și pentru acoperișuri (luminatoare și cupole).

Polistiren expandat – EPS

Polistiren expandat EPS

Polistiren expandat ignifugat EPS

polistiren expandat EPS
polistiren expandat EPS

Polistiren expandat (EPS = Expanded PolyStyrene) -un materialul ce se obține prin procesarea polistirenului expandabil – produs petrochimic. Procesul tehnologic include mai multe etape:

1. Preexpandarea – etapa în cursul căreia granulele sub acțiunea unui agent de expandare și în condiții de temperatură (cca 100 grade Celsius) își măresc volumul de cca 50 ori (pana la 3-4 mm). Procesul, bine coordonat, determină caracteristici de bază ale produsului cum ar fi densitatea și omogenitatea.
2. Expandarea – etapă a procesului tehnologic desfășurată în parametri controlați de temperatură și depresiune (vacuum) în care perlele de polistiren sunt sudate una de alta. Etapa marchează decisiv rezistența mecanică a produsului, gradul de coeziune al particulelor, distribuția coerenta a densității și capacității de difuzie.

Un polistiren de bună calitate folosit pentru construcții, are următoarele caracteristici:

  • este ignifugat,
  • suferă etape de îmbătrânire,
  • este detensionat.

Rol principal în termoizolație:

  • în termoizolarea pereților interiori și exteriori atât a clădirilor noi cât și la reabilitarea termică a clădirilor vechi;
  • la suprafețele fără încărcare mecanica, a mansardelor, a acoperișurilor (intre căpriorii acoperișului), pe interior în sistem panou a pereților (sub sisteme de gips-carton);
  • a suprafețelor cu încărcare mecanică ușoară;
  • a suprafețelor cu încărcare mecanică obișnuită, a suprafețelor orizontale sub șape armate, a acoperișurilor în șarpantă, a camerelor frigorifice;
  • a suprafețelor cu încărcare mecanică deosebită (exemplu: hale industriale);
tabel polistiren EPS
tabel polistiren EPS

Polistirenul expandat poate fi utilizat la construcțiile noi și renovări, fiind disponibil sub formă de panouri cu grosimi de la 1 cm pana la 15 cm. Este utilizat în primul rand la exteriorul clădirii, dar și la acoperiș, tavan și sistemele de încălzire în pardoseală.
Pentru o izolare termica cu EPS la exterior este recomandata folosirea plăcilor cu grosimea de 80 – 100 mm, dar în nici un caz mai subțiri de 50 mm.
Polistirenul nu îmbunătățește rezistenta structurii, dar nici nu o „încarcă“ deoarece are o greutate redusă.

Caracteristici polistiren:
POLISTIREN EXPANDAT EPS ignifugat SR EN ISO 9001-2001// EPS SR EN 13163
Dimensiuni: 1000 x 500 mm.; RECOMANDAT PENTRU FATADE

Avantajele folosirii polistirenului expandat EPS

  • eficienta termica, având în vedere conductivitatea redusa a materialelor care intra în componența acestuia
  • corectarea în condiții optime a majorității punților termice
  • protejarea elementelor constructive și structurale în ansamblu de efectele variațiilor de temperatură
  • nu conduce la micșorarea ariilor locuibile și utile
  • nu încarcă semnificativ elementele structurale
  • investiția se poate recupera rapid
  • are cel mai bun raport rezistenta termica/cost;
  • comparat cu vata minerala este mai ușor de manipulat și este imputrescibil. Are însă un coeficient de combustibilitate mai scăzut;
  • permite aplicarea vopselelor acrilice (numai cele fără diluanți).