Se spunea, acum vreo 5 ani, ca în România este un deficit de 1 MILION de locuințe. Asta cu toate că populația țării noastre a scăzut, conform recensământului din 2011, la puțin peste 20 de milioane de locuitori. Populația scade datorită sporului natural negativ, dar și din cauza migrației negative. Un raport Eurostat din 2014 arăta că România se află pe ultimul loc în UE la suprafața medie a locuințelor în mediul urban (circa 40 m²), dar și pe primul loc la procentajul locuințelor folosite de proprietarii lor în totalul locuințelor (94,7%).

Se construiește la noi. Destul de mult. Dar care ar fi un ritm corect de dezvoltare a sectorului construcțiilor la noi, având în vedere cele spuse mai sus, și evitând o supraproducție de locuințe, cum am asistat înainte de criza din 2008?

Cu toții ne dorim o locuință nouă, spațioasă, sigură, confortabilă, și care necesită costuri de întreținere minime. Dar cât suntem dispuși să plătim pentru această locuință? Am întrebat, cu ajutorul unui sondaj publicat pe site-ul nostru, care ar trebui sa fie prețul corect pentru metrul pătrat construit în cazul unei case. Răspunsul dat de 365 de vizitatori ai Constructii-Neamt.ro a fost surprinzător:

book2

42% dintre respondenți cred că prețul pe metrul pătrat construit al unei locuințe noi trebuie să fie sub 300 EURO, iar 39% cred că ar trebui să coste intre 300 și 400 de EURO. Doar 19% dintre participanții la sondaj au estimat un cost de peste 400 de EURO.

De ce spun surprinzător?

  1. Românii cumpără locuințe în blocuri vechi, în marile orașe, la prețuri de peste 1000, chiar 1200 EURO/mp construit. Chiar dacă sunt în zone centrale sau au acces la toate facilitățile oferite de traiul într-un mediu urban, diferența de preț plătită pentru acestea mi se pare exagerată. De exemplu, la o suprafață a apartamentului de 70 mp X 700 EURO/mp înseamnă 49.000 EURO, bani pe care cumpărătorul îi plătește în plus, pentru confortul vieții la bloc.
  2. Pentru că lucrez în acest domeniu. Iar un preț realist, în condițiile actuale de piață, pe metrul pătrat construit, pentru o casă la cheie, cu toate instalațiile (sanitare, termice și electrice) și finisajele (normale, nu extravagante), consider că ar trebui să fie undeva intre 400 și 450 de EURO. Nu includ și costul terenului. Preturile la materiale au rămas aproximativ constante în ultimii ani. Ce s-a schimbat? Au crescut costurile legate de carburanți și cele legate de manoperă.
  3. Salariile au crescut în România. Și salariul minim și cel mediu. Iar românii vor să fie plătiți mai bine. Cum vrei să construiești o casă la un preț sub 300 EURO/mp fără să te gândești că și inginerii, muncitorii calificați și necalificați, care lucrează la ea, trebuie să câștige și ei mai mult?

Într-un alt sondaj efectuat pe site, am vrut să vedem care ar trebui să fie salariul net al unui muncitor calificat în construcții. Iar rezultatele par și ele în contradicție cu datele de mai sus:

Sondaj - Salariul NET al unui muncitor calificat in constructii in Romania
Dintre cei 260 de vizitatori care au răspuns, 69% au indicat un salariu NET de peste 2000 de lei, iar 18% au dat ca interval 1800-2000 lei. Ceea ce mi se pare absolut normal. Munca în construcții e grea, implică multă forță fizică, atenție, responsabilitate, nu în ultimul rând inteligență. Iar meseriașii buni, calificați, puținii care au mai rămas în țară, trebuie plătiți corespunzător.

Dar asta se bate cap în cap cu prețul pe care se așteaptă românii să-l plătească pentru o casă. Adică foarte puțin.

Consecințele?

  1. Încă se lucrează foarte mult „la negru” sau „la gri”. Românul nu vrea factură, vrea ieftin. Așa că, ba apelează la nu știu ce meșter sau echipă de 2-3 meșteri de care a auzit, ba apelează la o firmă, dar fără acte.
  2. Firmele se luptă între ele, pentru bani puțini. Așa că plătesc și puțin angajații. Iar muncitorii buni nu stau pe bani puțini. Preferă să lucreze pe cont propriu, cum am spus mai sus, sau preferă să plece în străinătate. Și vom asista și mai mult la fenomenul lipsei de forță de muncă în construcții.

Masivul Cozla va fi stabilizat cu 12 milioane de lei

Telegondola pe Masivul Cozla din Piatra Neamt

Municipalitatea pietreană ar putea realiza unul dintre cele mai stringente proiecte din oraș, începând din acest an: consolidarea masivului Cozla. Un proiect pe cât de important pentru oraș, mediu, viitor, pe atât de amplu și de scump. Conform primelor estimări, costurile ar ajunge la circa 12 milioane de lei (120 miliarde de lei vechi).

Cum bugetul local este secătuit și nu își va reveni prea repede după investițiile mai mult sau mai puțin inutile din anii trecuți, singura șansă pentru stăvilirea muntelui este primirea unor fonduri de la bugetul de stat. Primele vesti dinspre finanțatorul central sunt îmbucurătoare pentru șefii primăriei și chiar sunt speranțe că într-un viitor nu foarte îndepărtat proiectul va prinde contur.

În septembrie 2014 am depus un proiect la Compania Națională de Investiții, prin care am solicitat fonduri ca să consolidăm masivul Cozla și tocmai am fost anunțați că s-a dat aviz favorabil pentru implementarea lui. În momentul de fată, proiectul este în analiză la Compania Națională de Investiții, de unde ni s-a solicitat o reactualizare la nivelul anului 2015 a studiilor pe torenți, studii topo, cheltuielile cu realizarea proiectului și atunci când se va trece a avizarea proiectului tehnic, noi vom avea toată documentația pusă la punct. De oarece vreme, în primărie la aceste reactualizări se lucrează! Proiectul acesta este unul foarte mare, format din reunirea altora trei, mai mici. Consolidarea masivului implică în primul rând regularizarea torenților. Este necesar și un zid de susținere și mai trebuie și niște lucrări, toate cu același scop, al stabilizării masivului“, a declarat viceprimarul Aurelia Simionică.

Lucrările pentru pârtia de schi, telegondolă și drumul de acces în vârful masivului au declanșat fenomenele de eroziune

Alunecari de teren pe masivul Cozla

Alunecările de teren şi-au făcut apariţia din nou pe versanţii muntelui Cozla în urmă cu cinci ani, urmările fiind vizibile la poale, unde aluviunile au ajuns până în strada Ştefan cel Mare. În iunie 2010, drumul de acces construit pentru infrastructura turistică a oraşului a agravat instabilitatea versantului. Alunecările s-au produs în zona în care a fost construit drumul de acces pentru utilajele şi materialele folosite pentru construirea telegondolei şi a pârtiei de schi. Ca și cauze nu sunt de neglijat nici defrișările haotice făcute de-a lungul anilor și nici structura instabilă a zonei, dată de formațiunile geologice, extrem de sensibilă la intervențiile umane.

În urmă cu peste un secol, în noaptea de 21 spre 22 mai 1897, muntele a mai fost afectat de o alunecare de teren, care a afectat 21 de case şi gospodării situate la poalele versantului, în zona învecinată actualului parc zoologic. Fenomenul natural s-a petrecut după ploi abundente căzute mai multe zile la rând.

Se caută constructor pentru Centrul de Informare Turistica din Piatra Neamt

Fatada Centru de Informare Turistica Piatra Neamt

Pentru că vezi Doamne orașul Piatra Neamț se vrea un pol al turismului în România, Primăria din localitate a scos la licitaţie lucrările de construcţie a unei instituţii „foarte importante„. Este vorba despre clădirea care va găzdui Centrul de Informare şi Promovare Turistica.

Imobilul, de formă circulară (raza de 4,4 m) și regim de înălțime parter, va fi construit în Piaţa Petrodava, pe o suprafaţă de 60 de metri pătraţi . Va avea o fundație din beton armat, iar structura va fi una din lemn de molid, fără planșeu, acoperită cu tablă tip țiglă.

Achiziție publică directă pentru această investiție, evaluată la 80.000 EURO fără TVA

Valoarea estimată a lucrărilor este de 352.050,70 lei, fără TVA, din care 322.670 lei pentru execuţia lucrărilor, iar 29.380,7 lei pentru cheltuieli diverse şi neprevăzute, (9,11% din valoarea estimată).

Criteriul de atribuire îl constituie preţul cel mai scăzut. Perioada de valabilitate a ofertelor este de 90 de zile de la data limită de depunere, respectiv până pe 14 iulie 2015. Durata contractului este de 60 de luni de la data emiterii ordinului de începere a lucrărilor. Ofertantul va elabora propunerea tehnică astfel încât aceasta să respecte în totalitate cerinţele specifice caietului de sarcini, proiectul tehnic şi detaliile de execuţie.

Propunerea financiară totală prezentată de fiecare operator economic trebuie să conţină, ca element constitutiv şi distinct al acesteia, valoarea rezultată în urma aplicării procentului de diverse şi neprevăzute la valoarea propunerii financiare constituite/depuse. Suma ofertată pentru capitolul “diverse şi neprevăzute” va putea fi decontată în conformitate cu prevederile legale.

Termenul limită de depunere a ofertelor este 16 aprilie, ora 9.00, urmând ca de la ora 11.00 să aibă loc deschiderea ofertelor la sediul Primăriei.

Interesant este faptul că anunțul pentru lucrările la Centrul de Informare Turistica este publicat doar pe site-ul Primăriei Piatra Neamț, nu și în cadrul Sistemului Electronic de Achiziții Publice (e-licitatie.ro).

S-a semnat contractul pentru executia variantei de ocolire a municipiului Bacau

Varianta - Centura ocolitoare a municipiului Bacau

Contractul pentru construcția variantei ocolitoare a Municipiului Bacău a fost semnat cu firma turcească EKO INSAAT VE TIC A.S., la peste un an și patru luni de la finalizarea inițială a licitației publice, a anunțat miercuri, 1 aprilie, Compania de Drumuri și autostrăzi (CNADNR).

Contractul prevede realizarea unei centuri ocolitoare în lungime de peste 30 de km și care să unească DN 11 (în Vest), DN2 (în Sud), DN2 (în Nord) și DN 15 (în Nord). Din total, aproape 16 km se suprapun peste traseul proiectului autostrăzii Moldova (A7), însă aceștia vor fi construiți, în prima etapă de execuție, doar pe un sens de autostradă, în regim de 2+1 benzi din doi în doi kilometri.

Contractul a fost atribuit în urma finalizării procedurii de achiziție publică (licitație deschisă), societății EKO INSAAT VE TIC A.S. și are o valoare totală de 393.881.398,36 lei fără TVA. Finanțarea proiectului este asigurată din Fonduri Europene Nerambursabile (85%) și Bugetul de Stat (GOR 15%)”, a anunțat CNADNR într-un comunicat.

Sperăm să nu fie o păcăleală de 1 aprilie a CNADNR 🙂

Potrivit CNADNR, durata contractului este de 48 de luni, din care 24 luni pentru Execuția Lucrărilor, 24 luni Perioada de Garanție, iar lungimea „Variantei de Ocolire Bacău” este de 30,7 km. Licitația publică pentru acest contract a fost finalizată în noiembrie 2013, atunci când companiei turcești i-a fost atribuit contractul deși avea a treia oferta dintre cele 10 depuse, însă contestațiile și recursurile din justiție au prelungit procedurile cu aproape un an jumătate. În cele din urmă, justiția a decis că atribuirea contractului către firma turcească este legală și, astfel, se poate semna și contractul.

Firma Eko Insaat Ve Tic AS are în portofoliu mai multe lucrări de drumuri și autostrăzi realizate în Turcia, Bulgaria sau Kazahstan.

Harta - Centura ocolitoare a municipiului Bacau
Harta – Centura ocolitoare a municipiului Bacau

Proiectul presupune realizarea a trei sectoare, după cum urmează:

  • Sectorul nr. 1: legătura rutiera DN 2 (sud Bacău) cu DN 2 (nord Bacău), în lungime de 20,180 km sector ce se suprapune cu viitoarea Autostradă Moldova între km 2 + 413 si km 18 + 682;
  • Sectorul nr. 2: legătura rutieră de la nord de Bacău între DN 15 și DN 2 în lungime de 3,160 km;
  • Sectorul nr. 3: legătura rutieră de la sud de Bacău între DN 2 si DN 11, în lungime de 7,360 km.

Dacă sectoarele 2 și 3 vor reprezenta drumuri naționale și vor fi proiectate pentru o viteză de 100 km/h, o bucată de peste 16 km din sectorul 1 se suprapune cu traseul viitoarei Autostrăzi Moldova, însă în prima fază de execuție se va asfalta doar un sens de autostradă, pe celalalt sens fiind realizate doar terasamentele.

Comunicatul CNADNR

Imagini din Piatra Neamt, Curtea Domneasca – 2015

Piatra-Neamt - Curtea Domneasca

Imagini din Piatra Neamt, Curtea Domneasca – martie 2015: Turnul lui Stefan cel Mare, Muzeul de Arta, Muzeul de Etnografie, Muzeul Cucuteni, Primăria Piatra Neamt, Biserica Sf. Ioan Botezatorul.

Frumoasa ctitorie a lui Ștefan cel Mare se mai păstrează și astăzi în orașul Piatra Neamț, fiind cunoscută drept centrul istoric al urbei. Situat pe un mic platou în jurul căruia s-a dezvoltat actualul oraș, complexul architectural este format din Biserica “Sf. Ioan Botezătorul”, Turnul-clopotniță și Curtea Domnească.

Potrivit izvoarelor istorice aceste mari mărturii ale istoriei își au începuturile în perioada 1468-1475. Prima atestare documentara a Curții Domnești de la Piatra Neamț apare într-un document emis în anul 1491, când Ștefan cel Mare face danie Mănăstirii Tazlău trei sate “care au fost din ocolul curților noastre de la Piatra“.

Inițial, construcțiile nu au fost impunătoare, abia după anul 1480 s-a ridicat pe vechile edificii alcătuirea constructivă care se mai păstrează și astăzi în cadrul complexului architectural. Astfel, biserica care poarta hramul “Sf. Ioan Botezătorul” a fost construită între anii 1497-1498, iar Turnul-clopotniță a fost ridicat în anul 1499 din piatra brută, având o înălțime de 19 m. Multă vreme acest turn a fost cea mai înaltă construcție din oraș, de unde se putea observa întreaga vale a Bistriței.

Curtea Domneasca de la Piatra Neamț și-a îndeplinit funcțiile specifice până în secolul al XVII-lea după care rolul ei a scăzut și începând cu secolul al XVIII-lea, aceasta a fost supusă unui amplu proces de degradare, care a continuat până la începutul secolului al XIX-lea.

Curtea Domneasca în prezent

Lucrari de restaurare beci - Curtea Domneasca Piatra Neamt

Din vechea ctitorie a lui Ștefan cel Mare se mai păstrează și fragmente din latura sudică a zidului de incintă și coltul de nord-vest al pivnițelor palatului, care cuprind o încăpere de acces, un coridor lung și patru galerii. Aceste încăperi găzduiesc astăzi Muzeul Curtea Domnească.

Proiectul de restaurare și consolidare a vestigiilor arheologice descoperite în zonă, în cadrul lucrărilor la pasajul subteran ce leagă Str. Ștefan cel Mare de Str. Petru Rareș, ar trebui să se încheie la data de 11.03.2015.

Piatra Neamt - Curtea Domneasca

Piatra Neamț – Bacău, drum expres / Tg. Mureș-Tg. Neamț-Iași, autostrada

Autostrada Iasi Tg. Neamt Targu Mures

Un drum nou se va construi între Piatra Neamț și Bacău, cu începere din anul 2020, s-a decis, la reuniunea parlamentarilor din comisiile de transporturi cu ministrul de resort”, a declarat deputatul Cătălin Drăgușanu, membru în Comisia de Transporturi în Camera Deputaților.

Deși anul 2020 pare un termen îndepărtat, în Master Planul care a primit în 10 februarie, avizul parlamentarilor, s-au câștigat circa 10 ani. Inițial, traseul Piatra Neamț – Bacău a fost prins la reabilitare în anul 2030.

S-a renunțat la reabilitare iar legătura dintre cele două municipii va fi realizată cu un drum din categoria ”expres”.

Asta presupune, în primul rând, un drum nou, apropiat ca și construcție de autostradă, cu două benzi pe sens dar fără bandă de urgență, cu regim redus de viteză, de la 130 la 120 de km. la oră”, a precizat Drăgușanu.

Cum va realiza Guvernul acest drum, devine interesant, pentru că , potrivit regulilor din master plan, el nu trebuie să treacă prin nici o localitate: ”Pentru nici un drum nu s-au stabilit traseele. Nici pe unde va trece acest drum dintre Bacău și Piatra Neamț”.

Autostrada Iasi – Targu Neamt – Tg. Mures, de la vis la realitate?

Cât privește autostrada Tg. Mureș-Tg. Neamț-Iași, ea a trecut de la stadiul de drum ”expres” la cel de autostradă fazată. Termenul la care vor începe lucrările este 2015, cu refacerea studiului de fezabilitate, se va continua cu licitația, apoi cu lucrările propriu zise.

Aceste variante finale prezentate ieri, s-au făcut în urma sugestiilor primite din țară, pentru că proiectul a fost prins în dezbatere publică . Noi am dat un aviz de principiu pentru master-plan , de aici se va merge la Guvern și de aici, mai departe, la Bruxelles, unde se vor căuta și sursele de finanțare”, a precizat Drăgușanu.

Un alt traseu relativ apropiat de Neamț este cel Bacău-Brașov , investiție care va demara tot în 2015, cu realizarea unui studiu de fezabilitate, pentru construcție autostradă.

Sursa: ziarulceahlaul.ro

P.S.: Ramane de vazut daca si cand vom vedea aceste vise devenind realitate.