Vata minerala bazaltica

Vata minerala bazaltica placi

Este un material asemănător cu vata minerala de sticla, dar care are la bază roca bazaltica, zgura și cocs. Procedeul de producție și procesare este asemănător cu cel al obținerii de vata de sticla, folosindu-se aceleași tipuri de lianți care dau culoarea finală a produsului, maroniu-verzui.

Se livrează atât sub formă de saltele, cat și, mai ales, sub formă de plăci cu dimensiunea de 50×100 cm, datorită faptului că fibra bazaltica este mai scurtă și mai fragmentată decât fibra de sticlă, ceea ce conduce la densități mai mari ale produselor din vată bazaltică comparativ cu cele din vata de sticla. Produsele din vata bazaltica se pot livra cu sau fără caseraj din folie de aluminiu sau hârtie craft, în funcție de cerințele proiectului.

Vata bazaltica se recomandă pentru :

Termoizolarea pereților de exterior sau interior pe structuri ușoare din lemn sau metal – atât pentru construcții rezidențiale pe structuri ușoare, cat și pentru construcții industriale. Se recomandă utilizarea produselor caserate cu folie bariera împotriva vaporilor către partea caldă a încăperilor, pentru a împiedica acumularea de vapori în structura materialului termoizolant. Dispunerea se va face pe mai multe rânduri, pe direcții diferite, pentru a diminua efectul de punte termică.

Termoizolarea fațadelor ventilate, indiferent de tipul de suport (zidărie, beton sau structuri ușoare lemn sau metal) se recomanda placi speciale pentru fațade, hidrofobizate pe întreaga secțiune.

Termoizolatii în cadrul termosistemelor. Exista plăci speciale (în funcție de producător), care permit folosirea de tencuieli umede pentru conformarea unui termosistem pe suport de vata minerala. Având în vedere că produsul nu are un coeficient ridicat de dilatație nu permite crearea de tensiuni în stratul de finisaj al fațadei.

Termoizolarea planșeelor intermediare, indiferent de structura acestora (structuri ușoare, lemn sau metal sau structuri din beton) se pot folosi deasupra planșeului sub o șapă flotantă sau sub planșeu, prinse de tavan.

Montarea corecta a placilor de vata minerala bazalticaTermoizolarea acoperișurilor în pantă, mansarde. Ca și la vata de sticla, se recomandă folosirea a doua straturi de material termoizolant. Un strat se va poza între căpriori, iar celălalt strat se va așeza perpendicular pe direcția primului strat, pentru a evita apariția punților termice. Este obligatorie pozarea unei folii barieră împotriva vaporilor către partea caldă a încăperii.

Termoizolarea teraselor – datorita faptului ca produsele din vată bazaltica au densități mai ridicate, la realizarea teraselor uzuale (cu termoizolația sub hidroizolație) se recomandă folosirea termoizolațiilor rigide sub forma de plăci, atât pentru terase circulabile pietonal, cât și pentru terase necirculabile, pentru toate tipurile de construcții, rezidențiale, comerciale sau industriale. Se recomandă montarea unui strat de difuzie a vaporilor și o barieră împotriva vaporilor care să împiedice acumularea acestora în materialul termoizolant. În funcție de dimensiunile terasei poate fi necesară montarea de aeratoare în stratul de difuzie al vaporilor.

Vata minerala de sticla

Rola de vata de sticla

Este alcătuită din fibre de sticla ce se obțin din materiale pe baza de silicați, nisip, calcar, dolomit și deșeuri de sticla. Amestecul se topește în cuptoare speciale, după care este trecut prin niște duze speciale ce transformă masa topită în fibre și le depune pe o bandă transportoare. Procedura este asemănătoare cu cea a obținerii vatei de zahar. Viteza benzii transportoare determina densitatea și grosimea produsului termoizolant.

Pentru stabilizarea produsului (adică pentru a se păstra grosimea și cantitatea de aer înglobată în el) este nevoie de lianți speciali care lipesc fibrele între ele și care determină și culoarea finală a produsului – galben sau maroniu.

Produsul final se livrează sub formă de saltele sau placi, pe dimensiuni potrivite cu scopul pentru care vor fi folosite (lățimea saltelelor poate fi de 40, 60 sau 120 de cm, cu lungime variabilă). Pentru a putea fi transportate și depozitate mai ușor, saltele se comprimă și se împachetează în folii de plastic, urmând ca la utilizare să revină la forma inițială. Atât saltelele, cât și plăcile, pot fi livrate cu caseraj din folie de aluminiu (ca barieră împotriva vaporilor) sau cu caseraj din hârtie craft, pentru a împiedica acumularea de praf în structura materialului.

Vata de sticla poate fi folosita ca material termoizolant pentru:

Termoizolarea peretilor de exterior sau interior pe structuri ușoare din lemn sau metal – în general este vorba mai ales de construcții rezidențiale realizate pe structuri de lemn sau metal. Se pot folosi atât saltele, cat și plăci, în funcție de rezolvările de detaliu ale construcției.

Termoizolarea fațadelor ventilate, indiferent de tipul de suport (zidărie, beton sau structuri ușoare lemn sau metal). Se recomanda în general placi semirigide special alcătuite în acest scop, hidrofobizate pe toată secțiunea (nu permite acumularea de apa în structura materialului și chiar induce evacuarea rapida a acesteia prin aranjarea fibrelor).

Termoizolarea planșeelor pe structuri de lemn, metal sau beton. În funcție de tipul de planșeu se pot folosi toate tipurile de produse (saltele sau placi). Se va urmări ca atunci când planșeul separă doua spații cu temperaturi sensibil diferite, la fața superioară spre zona caldă se va posta obligatoriu folie bariera împotriva vaporilor.

Termoizolarea acoperișurilor în pantă, mansarde. Se recomandă în general produse sub forma de saltele cu o grosime de minim 15 – 20 cm (în funcție de calculul higrotermic). Un strat se va poza între căpriori, iar celălalt strat se va așeza perpendicular pe direcția primului strat, pentru a evita apariția punților termice. Este obligatorie pozarea unei folii bariera împotriva vaporilor către partea caldă a încăperii.

Termoizolarea teraselor – se recomandă folosirea termoizolațiilor rigide sub formă de plăci, cu forma uzuala (cu termoizolația sub hidroizolație), sau în cazul teraselor pe structuri ușoare (pt. clădiri mici cu puține nivele) se pot folosi și produse sub formă de saltele. Pe fața caldă a termoizolației trebuie pozata folia barieră împotriva vaporilor.

Preturi pe categorii de lucrari in constructii 2016. Manopera in constructii

Preturi in constructii pentru 2014

Preturi în constructii pentru anul 2015. Manopera in constructii

În tabelul de mai jos sunt prezentate preturi in constructii, pe diferite categorii de lucrari, valabile pentru anul 2015.

Atenție, însă, aceste preturi la manopera sunt strict orientative și pot diferi de la o zonă a țării la alta sau de la firmă la alta. Pentru o ofertă concretă de preț puteți trimite o copie după schițele/planurile de execuție pe adresa contact@constructii-neamt.ro

Citește mai multPreturi pe categorii de lucrari in constructii 2016. Manopera in constructii

Realizare împrejmuire cu fundație din beton armat

Gard cu fundatie din beton, elevatie din beton armat si stalpi din teava rectangulara, cofrat cu panouri

Gard cu fundație din beton armat, stâlpi din țeavă rectangulară și panouri din tablă cutată.

Etape:

  1. Săpătură mecanizată sau manuală (în spații înguste);
  2. Pregătirea armăturii – fasonarea și montarea etrierilor pe barele de fier striat – PC52;
  3. Montarea și sprijinirea provizorie a stâlpilor din țeavă rectangulară, cu ajutorul unor rigle de lemn;
  4. Turnarea fundației din beton, în care vor fi prinși stâlpii. Fundația poate fi continuă, pe toată lungimea gardului, sau doar în dreptul stâlpilor (cuzineți). Se toarnă aproximativ până la cota terenului, cât mai plan, pentru montarea ușoară a cofrajului pentru elevație. În betonul din fundație se poate introduce și piatră de râu mai mare, pentru a se face economie de ciment și balast.
  5. Montarea armăturii din fier beton;
  6. Cofrarea elevației, cu scândură sau cu panouri refolosibile. Este bine ca pe cofraj să se aplice, în prealabil, decofrol, cu ajutorul unei bidinele;
  7. Trasarea nivelului până la care se va turna betonul în elevație, cu ajutorul furtunului de nivel, nivelei optice sau laser;
  8. Turnarea efectivă a betonului;
  9. După ce betonul s-a întărit (2-3 zile, în funcție de temperatură și condițiile meteo), se poate decofra, cu atenție, pentru a nu se rupe colțurile.
  10. Montarea panourilor din tablă cutată zincată sau vopsite în câmp electrostatic, cu ajutorul șuruburilor autoforante cu șaibă oțel/EPDM.

Citește mai multRealizare împrejmuire cu fundație din beton armat

Goji – Lycium barbarum, plante obținute din semințe

Am pus într-un vas pentru răsaduri, cu 6×12 lăcașuri, mai multe seminte de goji (Lycium barbarum), câte 3-4 în fiecare spațiu (în unele am scăpat mai multe). După o săptămână, iată că au ieșit și plantulele, care au 1-2 cm înălțime. Nu mă așteptam la o germinare atât de rapidă. Ce-i drept, am pus pământ special pentru răsaduri, asemănător cu mranița.

Cu toate că am pus semințele târziu (după 20 mai), sper ca răsadurile să apuce să se lignifice până în iarnă, și să suporte temperaturile scăzute din sezonul hibernal.

[Best_Wordpress_Gallery id=”10″ gal_title=”Goji”]

Voi mai adăuga și alte poze, în funcție de dezvoltarea răsadurilor de Goji.

Masivul Cozla va fi stabilizat cu 12 milioane de lei

Telegondola pe Masivul Cozla din Piatra Neamt

Municipalitatea pietreană ar putea realiza unul dintre cele mai stringente proiecte din oraș, începând din acest an: consolidarea masivului Cozla. Un proiect pe cât de important pentru oraș, mediu, viitor, pe atât de amplu și de scump. Conform primelor estimări, costurile ar ajunge la circa 12 milioane de lei (120 miliarde de lei vechi).

Cum bugetul local este secătuit și nu își va reveni prea repede după investițiile mai mult sau mai puțin inutile din anii trecuți, singura șansă pentru stăvilirea muntelui este primirea unor fonduri de la bugetul de stat. Primele vesti dinspre finanțatorul central sunt îmbucurătoare pentru șefii primăriei și chiar sunt speranțe că într-un viitor nu foarte îndepărtat proiectul va prinde contur.

În septembrie 2014 am depus un proiect la Compania Națională de Investiții, prin care am solicitat fonduri ca să consolidăm masivul Cozla și tocmai am fost anunțați că s-a dat aviz favorabil pentru implementarea lui. În momentul de fată, proiectul este în analiză la Compania Națională de Investiții, de unde ni s-a solicitat o reactualizare la nivelul anului 2015 a studiilor pe torenți, studii topo, cheltuielile cu realizarea proiectului și atunci când se va trece a avizarea proiectului tehnic, noi vom avea toată documentația pusă la punct. De oarece vreme, în primărie la aceste reactualizări se lucrează! Proiectul acesta este unul foarte mare, format din reunirea altora trei, mai mici. Consolidarea masivului implică în primul rând regularizarea torenților. Este necesar și un zid de susținere și mai trebuie și niște lucrări, toate cu același scop, al stabilizării masivului“, a declarat viceprimarul Aurelia Simionică.

Lucrările pentru pârtia de schi, telegondolă și drumul de acces în vârful masivului au declanșat fenomenele de eroziune

Alunecari de teren pe masivul Cozla

Alunecările de teren şi-au făcut apariţia din nou pe versanţii muntelui Cozla în urmă cu cinci ani, urmările fiind vizibile la poale, unde aluviunile au ajuns până în strada Ştefan cel Mare. În iunie 2010, drumul de acces construit pentru infrastructura turistică a oraşului a agravat instabilitatea versantului. Alunecările s-au produs în zona în care a fost construit drumul de acces pentru utilajele şi materialele folosite pentru construirea telegondolei şi a pârtiei de schi. Ca și cauze nu sunt de neglijat nici defrișările haotice făcute de-a lungul anilor și nici structura instabilă a zonei, dată de formațiunile geologice, extrem de sensibilă la intervențiile umane.

În urmă cu peste un secol, în noaptea de 21 spre 22 mai 1897, muntele a mai fost afectat de o alunecare de teren, care a afectat 21 de case şi gospodării situate la poalele versantului, în zona învecinată actualului parc zoologic. Fenomenul natural s-a petrecut după ploi abundente căzute mai multe zile la rând.